Fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără pune diagnosticul: “În prezent s-a ajuns extrem de jos, din păcate cel mai jos din istoria culturii de cânepă. Mai avem câteva sute, nu știu dacă avem o mie de hectare pe întreaga țară. Sunt câteva unități care produc acum cânepa pentru obținerea de sămânță, nu pentru fibră, pentru că acum la modă a venit sămânța și desigur sunt cele două stațiuni, Stațiunea de la Secuieni, care se ocupă cu cânepa monoică, cu soiurile create de colegul Constantin Băucă și mai e Stațiunea de la Lovrin unde am condus eu programul de cânepă și unde avem soiuri de cânepă dioică”.

Fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără pune diagnosticul !

La noi se exagerează pericolele cânepii și aici este marea problemă. Și ne-a creat foarte mari probleme modul de a o cataloga ca pe un drog de mare risc. Nu este așa, v-o spun cu toată răspunderea. În România nici în literatura de specialitate nu găsești date despre cânepă că s-ar fi folosit, sau că cineva ar fi atentat să ia cânepă să fumeze. Mai repede găsești mențiuni despre mătasea de porumb care să fie fumată de copii, sau de frunza de salcâm, dar nu am găsit nicăieri în literatura de specialitate cazuri de probleme legate de cânepă, spre deosebire de mac, unde situația e alta. În prezent, când vrei să înființezi o cultură de cânepă, trebuie să anunți autoritățile și să obții avize de la poliție, conform legii 143. Tu anunți direcția agricolă, care la rândul ei anunță autoritățile competente. Și la Sațiunea de la Lovrin vin și ne verifică cei de la poliția antidrog: dacă este în sola respectivă, dacă se are grijă de această cultură etc.

Ultimul moment de licăr în ce privește culturile de cânepă a fost în 2003-2004, când Valeriu Tabără a derulat un program de cercetare pentru industria auto germană: “Eu am fost cooptat să produc pentru BMW și Daimler diferite variante în câmp, ca să folosească fibrele de cânepă în locul fibrei de sticlă din componența caroseriilor. Scopul final era de a îmbunătăți posibilitatea de descompunere biologică după ce mașinile și-au trăit viața. Mai ușor le poți duce spre degradare dacă ai compuși vegetali, decât mase plastice. Am coordonat producerea a peste 30 de variante de cânepă pentru testele lor. Eu nu am rezultatele testelor pentru că probabil le țin în rețetele lor și contractul fiind finanțat de ei, partea finală de utilizare a fibrelor a fost a lor. Au fost rezultatele lor și nu au fost obligați să le pună la dispoziția noastră”.

Tabără este el însuși coautor a trei soiuri de cânepă (Lovrin omologat în 1981, Silvana în 2007 și Armanca în 2010, recunoscute și la nivel european), consideră că la această dată România deține unele dintre cele mai bune soiuri din lume sub aspectul producției: “Noi avem soiuri de cânepă care realizează ușor, în ani normali, aproape 16 tone de tulpini uscate, față de producțiile de cele mai bune soiuri de la nivel mondial, care dau producții în jur de 7-8-9 tone. Deci aproape dublu avem. Sunt unul dintre autorii acestui soi. Se numește Silvana. Poartă numele nepoatei mele.

Pentru mai multe detalii puteti sa ne contactati folosind formularul de contact.

Eu am avut o propunere venită din Canada, să ni se preia acest soi, dar n-am intrat într-o astfel de discuție, pentru că e soiul nostru și nu mă interesa. Asta nu înseamnă că sunt avut, ci pentru că eu cred că această plantă încă nu și-a spus cuvântul”.

Potențialul României e de 60-70.000 de hectare, conform estimărilor fostului ministru al agriculturii, care estimează costul de înființare a unei culturi de cânepă de fibră la 1500 de lei în condițiile în care s-ar putea obține în jur de 2500-3000 lei din vânzarea tulpinilor brute. La semințe costul e asemănător 1500-2000 lei, iar veniturile în jur de 3000 lei.

În plus, utilizată într-o schemă de rotație a culturilor, cânepa aduce inestimabilul beneficiu al eliminării buruienilor fără chimizare: “N-ar trebui să discutăm despre agricultură ecologică fără două plante, dintre care una e cânepa și cealaltă e lucerna. Numai ele pot intra în rotație în asolamente în care să-mi elimine buruienile din cultură fără să folosim ierbicide, deoarece cânepa cultivată la timp nu lasă nici o buruiană să se dezvolte. Atât de puternic crește”.

Valeriu Tabără, actualmente profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului